C.J.C.P.C.T. Giurgiu a lansat un CD cu vechi Colinde vlăscene

Începutul de an 2012 se dovedeşte de bun augur pentru inimoşii specialişti de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Giurgiu (CJCPCT) care au lansat pe piaţa locală a materialelor didactice un nou CD cu… Colinde vlăscene. Acest al doilea volum de colinde, ne spune, cu o modestie rar întâlnită în zilele noastre, Carmen Mihaela Peţanca, directorul CJCPCT, se adresează în egală măsură copiilor şi elevilor din şcolile şi grădiniţele municipiului şi judeţului Giurgiu. El este rezultatul muncii desfăşurate în teritoriu de către specialiştii instituţiei, care, în urma numeroaselor deplasări, au cules de la bătrânii satelor aproape 100 de colinde vechi vlăscene. Marea lor majoritate fiind din comuna Găujani, localitate unde bătrânii le-au păstrat până în zilele noastre în forma lor autentică. Din păcate, marea majoritate a acestor bătrâni ai satelor au plecat deja la ceruri, ca să îi colinde pe îngeri, ducând cu ei şi aceste nestemate, cum este cazul lui „Tanti” Roza din Găujani, care ne cânta mereu cu mare dragoste diverse colinde. Ca şi în cazul primului CD lansat în 2010, ne spune Carmen Mihaela Peţanca, la înregistrarea colindelor nu am folosit voci de solişti vocali consacraţi, am apelat la vocile unor interpreţi amatori. La primul CD am apelat la Grupul vocal „Vlăsceanca” al Colegiului Naţional „Ion Maiorescu” şi la Grupul vocal „Vlăscencuţa” al CJCPCT Giurgiu, iar acum, la cel de al doilea CD, am folosit vocile Grupului de colindători ai Ansamblului de cântece şi dansuri populare „Doina Dunării” al Centrului Cultural Local „Ion Vinea” (n.r. toate aceste grupuri sunt pregătite de profesorul Carmen Mihaela Peţanca, specialistul care s-a ocupat în întregime de selectarea celor 14 colinde, realizarea grafică a CD-ului, concepţie şi copertă). Colindele: Bună  dimineaţa; Dom, Dom să-nălţăm; La mijloc de sat; Bună vremea gazd-aleasă; L-astă-i uşă bună; Încalică Vodă; Cam din susu, cam din josu; Pus-a casa lângă drum; Ciutulina; Şi-şi mai are Ion, are; Cetinelo, cetioară; Li li, li li calule; Slujăşte, slujăşte şi Semănatul s-au înregistrat la Giurgiu, ne spune directorul CCCPCT, şi dorim să le facem cunoscute tinerilor din municipiu şi judeţ. Acesta este farmecul, aparte, autenticul nealterat şi neprelucrat profesionist, al acestui CD, în raport cu unul profesionist înregistrat în studiouri performante. Noi am dorit să păstrăm autenticitatea colindelor vlăscene, şi tinerii să le cunoască aşa cum au fost ele,  deoarece sunt ale noastre din zona Vlaşca. Mai sunt desigur şi alte colinde prelucrate şi îmbunătăţite, cum sunt cele ale îndrăgitului interpret profesionist Ştefan Hruşcă, ca să dăm un singur exemplu, colinde care nu trebuie confundate cu cele din zona noastră, sau cu cele promovate de marii artişti profesionişti pe posturile naţionale de televiziune. Acest al doilea volum de Colinde vlăscene, ne precizează Carmen Mihaela Peţanca, nu se va comercializa pe piaţa muzicală. CD-ul se va distribui gratuit de către CJCPCT Giurgiu tuturor bibliotecilor, şcolilor şi grădiniţelor din municipiu şi judeţ, şi celor 40 de Centre Judeţene pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale pentru a fi folosite ca material didactic.

Heliade Calin

Sursa: Jurnalul Giurgiuvean

Colindele şi obiceiurile de iarnă au finalizat activitatea CJCPCT

În perioada 20-21 decembrie, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Giurgiu (CJCPCT) a organizat, cu sprijinul Consiliului judeţean şi în parteneriat cu Teatrul „Tudor Vianu”, cea de a treia ediţie a Festivalului judeţean de colinde şi obiceiuri de iarnă „După datini, colindăm!” În cele două zile de festival, ne spune Carmen Mihaela Peţanca, directorul CJCPCT, pe scena din Sala mare a teatrului giurgiuvean au urcat circa 650 de participanţi, pe care cu ajutorul Consiliului judeţean am reuşit să îi răsplătim, după datina străbună, cu pungi care conţineau cadouri specifice Sărbătorilor de iarnă. Anul acesta, ca şi în ceilalţi trei ani, am descoperit numeroşi copii, tineri talentaţi, dar şi maturi care au venit din localităţile judeţului sau din municipiul Giurgiu, aducând cu ei colinde, obiceiuri şi chiar creaţii de artă plastică, cusături şi ţesături tradiţionale. În prima zi a festivalului au urcat pe scena Teatrului „Tudor Vianu” colindătorii din judeţ, din rândul cărora amintim: Şcoala Trestieni (Scoală gazdă dă-mi colacul, Moş Crăciun şi Steaua), instructor Anca Ghiţă; Şcoala Herăşti (Mare iarnă, Vasilca), instructor Mihăiţă Podaru; Frăteşti (Semănatul, Vasilca, Sorcova, Iată vin colindătorii, Sus boieri nu mai dormiţi şi Pluguşorul); Prundu (Domn, domn să-nălţăm, Mărire-ntru cele-nalte, În seara de Moş Ajun şi Pluguşorul), instructor Mariana Manoli; Cosoba (Praznic luminos, Colindiţa şi Capra); Poienari (Mare iarnă, Lerui ler); Gogoşari (Pluguşorul, Capra, Sorcova); Căminul Cultural Iskra din Popovo, Bulgaria; Oinacu (cu 5 obiceiuri); Remuş; Chiriacu; Letca Nouă (teatrul religios); Gostinu; Comana; Malu; Dăiţa (6 obiceiuri); Mihai Bravu- cu „Haita lui Bujor” instructor Viorica Dogaru; Găujani cu 5 obiceiuri şi Căminul Cultural Valea Dragului cu obiceiul „Culadele”, instructor Paula Perianu. În cea de a doua zi a festivalului pe scenă au urcat giurgiuvenii. Deschiderea a făcut-o îndrăgitul solist vocal de muzică populară Iulian Urdea, care a prezentat câteva colinde tradiţionale. Colegiul Naţional „Ion Maiorescu”, instructor Carmen Peţanca, a prezentat colindele „Silent night”, “Acolo-n sus şi mai în sus”, „Dă-ne gazde colăcei”. Copiii de la Grădiniţa nr. 1, instructor Alina Macovei, au prezentat Pluguşorul, Sorcova şi Prima zăpadă. Elevii şcolii generale nr. 8 instruiţi de Elena Asan s-au prezentat cu Pluguşorul, Seara de Crăciun şi Deschide uşa creştine. Şcoala Populară de Arte- Sculaţi, sculaţi, boieri mari-instructor Mihaela Ţiţeica şi Buhaiul-instructor Marioara Danilov, iar Seminarul Teologic Giurgiu, instructor Constantin Jipa, s-a prezentat cu colinele: Cei trei crai de la răsărit; Cel de fără de început şi Veniţi cu toţii dimpreună. Micuţii de laGrădiniţa „Dumbrava Minunată” au venit cu obiceiurile: Capra, Ursul, O ce veste minunată şi Domn, domn, să-nălţăm-instructori Ionela Bătrânache şi Petruţa Trandafir. Grădiniţele nr. 2, 6 şi 9 din Giurgiu au prezentat 8 colinde şi obiceiuri tradiţionale, iar Grupul Coral Cameral „San Giorgio” din Giurgiu a prezentat: După, datini colindăm, Steaua sus răsare şi Nouă azi ne-a răsărit. După obiceiul Capra, prezentat de Şcoala generală nr. 2, giurgiuvenii şi-au încheiat prezenţa din 2011, pe scena festivalului cu obiceiurile: Sus boieri! şi Iată vin colindătorii, prezentate de elevii Grupului Şcolar „Miron Nicolescu”, instruiţi de Marius Buga. A fost o ediţie reuşită, urmărită cu interes de participanţi, specialiştii CJCPCT, şi publicul giurgiuvean, ne spune Carmen Mihaela Peţanca, directorul instituţiei organizatoare, din rândul participanţilor remarcându-se în special grupul de colindători maturi din Valea Dragului, care a venit cu un inedit obicei bulgăresc „Culadele”. Am fost încântaţi şi de invitaţii noştri (circa 20 de persoane) din Tetovo-Bulgaria care au adus cu ei „Culadele” şi alte cântece şi dansuri specifice sărbătorilor de iarnă. Pe lângă cetele de colindători, la această ediţie, au venit şi grupuri corale care au interpretat colinde; Corul de la „Ion Maiorescu”, Corul Seminarului Teologic şi Corul „San Giorgio” al profesorilor giurgiuveni, care s-a alăturat Grupului de la „Miron Nicolescu” şi celui de la Biserica Adventistă de ziua a şaptea-care a prezentat pe scenă un inedit colind şi cântece de iarnă interpretate la diferite instrumente muzicale. O pată aparte de culoare pe scena festivalului a constituit-o Grupul „Melos” al CJCPCT Giurgiu. ”Ţinem la tradiţie şi dorim să organizăm anual acest festival, deoarece aşa păstrăm nealterate colindele străbunilor. Aşa le promovăm şi le arătăm tinerilor cât de frumoase sunt aceste colinde. Irozii-teatru religios – adus de la Letca Nouă- aşa cum se prezintă pe uliţele satului, sau „Haita” de la Mihai Bravu sunt lucruri care trebuie păstrate peste ani”, conchide Carmen Mihaela Peţanca. Menţionăm că în cele două zile ale festivalului în Foaierul Teatrului „Tudor Vianu” giurgiuvenii au putut admira şi o inedită expoziţie de grafică, pictură, cusături şi ţesături tradiţionale, cât şi lucrări din arta lemnului, expoziţie realizată din lucrările cursanţilor la cercurile CJCPCT, pe tematica Sărbătorilor de iarnă.

Heliade Calin

Sursa: Jurnalul Giurgiuvean

CJCPCT Giurgiu s-a înfrăţit cu Casa de Cultură din Nikolovo

 

O delegaţie a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din Giurgiu a fost invitată sâmbătă, 4 iunie, la Nikolovo, în Bulgaria, cu ocazia împlinirii a 110 ani de la înfiinţarea casei de cultură din localitate. Oaspeţii de la Giurgiu, însoţiţi de directorul Euroregiunii “Danubius”, Lili Ganceva, au fost primiţi de primarul Maria Ghenova şi de preşedintele instituţiei de cultură, Atanas Pamukov.Împreună au  vizitat casa de cultură, o cladire impresionanată pentru o comună cu 3.800 de locuitori, edificiu ce adăposteşte biblioteca comunală, sălile de dans şi un mic muzeu etnografic. Delegaţia de la Giurgiu a fost invitată apoi să cunoască localitatea aflată la doar 18 km de Ruse, renumită pentru frumosul parc Lipnik şi lacul de agrement, loc de relaxare pentru localnici şi turişti. Cu acest prilej, conducerea celor două instituţii de cultură, reprezentate de Carmen Mihaela Peţanca şi Atanas Pamukov, au semnat un protocol de colaborare care vizează organizarea de activităţi culturale comune şi schimburi de experienţă.

După semnarea protocolului, delegaţia giurgiuveană a fost invitată să asiste la spectacolul jubiliar organizat pe scena casei de cultură, directorul CJCPCT Giurgiu, Carmen Peţanca, vorbind publicului prezent despre proaspăta înfrăţire culturală între cele două comunităţi, nu înainte de a ura locuitorilor şi autorităţilor din Nikolovo “La mulţi ani!”. Cu acest prilej, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din Giurgiu a primit invitatia de a participa la zilele comunei Nikolovo, sărbătoare ce va avea loc la începutul lunii august.
Sursa: Informația de Giurgiu

“Firele care ne leagă” la Şcoala generală numărul 7

Zece elevi giurgiuveni au avut ocazia de a cunoaşte arta ţesutului la război chiar de la cei care practică încă acest meşteşug în localităţile rurale ale judeţului Giurgiu. La sediul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Giurgiu s-a desfăşurat sâmbătă, 26 martie 2011, un atelier de lucru în cadrul proiectului “Firele care ne leagă”, proiect cu finanţare europeană derulat în şapte ţări, printre care şi România. Potrivit reprezentantului Fundaţiei “Acţiunea Civică România”- fundaţie ce derulează acest proiect în Giurgiu – Rodica Chiricuţă, atelierul de lucru a avut drept scop prezentarea artei meşteşugului tradiţional de către cei care confecţionează diverse obiecte la războiul de ţesut. Copiii care au participat la această acţiune sunt elevi ai Şcolii Generale nr.7, la clasa învăţătorei Mirela Buhăianu. Ei s-au arătat interesaţi să cunoască munca păstrătorilor de tradiţie, apreciind valoarea meşteşugurilor străvechi, transmise din generaţie în generaţie. În cadrul acestui atelier de lucru a avut loc un transfer de cunoştinţe către tineri, aceştia având astfel oportunitatea de a-şi dezvolta abilităţile de a lucra manual obiecte tradiţionale. Atelierul de lucru “Ţesături tradiţionale româneşti“ reprezintă una din  activităţile desfăşurate în cadrul proiectului  “Firele care ne leagă”, proiect cu finanţare europeană derulat în perioada august 2010- iulie 2012. Fundaţia Acţiunea Civică, filiala Giurgiu este unul din cei 7 parteneri din cadrul acestui proiect, care are drept scop promovarea valorilor artei tradiţionale din mai multe ţări europene şi valorizarea tradiţiilor specifice fiecărei comunităţi, ca expresie a culturii locale. Parteneri în cadrul acestui proiect sunt organizaţii nonguvernamentale şi instituţii din Cipru, Estonia, Germania, Bulgaria, România, Grecia şi Finlanda. Proiectul este finanţat din Programul Lifelong Learning Programme (învăţare pe tot parcursul vieţii), subprogramul Grundtvig, acţiunea Parteneriate pentru învăţare). Proiectul prevede, de asemenea, organizarea de schimburi de experienţă între organizaţiile partenere, precum şi realizarea  unui film documentar despre păstrătorii tradiţiilor din fiecare ţară. ”Filmul va sublinia valoarea tradiţiilor locale, precum şi modalitatea în care reprezentanţii tinerei generaţii preiau tehnicile specifice ale unui anumit meşteşug. În acest fel, va putea fi apreciată  valoarea meşteşugurilor tradiţionale şi va putea fi cunoscută importanţa muncii păstrătorilor de tradiţie din fiecare ţară, mai ales în contextul actual al globalizării”, a declarat Rodica Chiricuţă. Filmul documentar realizat în cadrul acestui proiect va fi accesibil on line, atât pentru parteneri, cât şi pentru publicul larg, fiind oferită astfel şansa artizanilor locali de a deveni cunoscuţi prin intermediul internetului şi dând totodată publicului posibilitatea de a se informa cu privire la acest subiect. Totodată, realizarea acestui documentar va face ca arta tradiţională să fie apreciată, iar rolul artizanilor locali în comunitate să fie recunoscut, dând posibilitatea participării lor la proiecte europene viitoare.

Cristina Moise

Sursa: Jurnal Giurgiuvean